[nggallery id=8]

    La nici 10 ani de la apariția primelor școli publice românești în orașul Brăila și în alte localități ale țării, locuitorii din comuna Ianca,mulți dintre ei fiind negustori și gospodari înstăriți,și-au dorit o școală în localitatea lor,conștienți fiind de faptul că această instituție este singura în măsură să le aducă izvor de lumină și înțelepciune fiilor și urmașilor acestora.Cel mai vechi document despre școala din comuna Ianca socotește anul 1839 ca fiind anul înființării acesteia precum și faptul că era organizată în case particulare,cu învățători plătiți de stat și de oamenii locului. Școala din Ianca a cunoscut mai multe întreruperi de-a lungul timpului,însă începând cu anul 1900 ascensiunea economică,demografică și culturală a zonei a generat necesitatea dezvoltării învățământului sătesc,iar numele primarului Gheorghe Mircescu și anul 1914 este legat de primul teren repartizat în vederea construirii primului local școlar propriu.
Instalat în vechiul”Castel”, în anul 1922,sub direcția neobositului director Dumitru Popescu Comișani se înființează Gimnaziul de băieți cu contribuția considerabilă a ministrului Instrucțiunii Publice de atunci,în persoana dr. Constantin Angelescu,fruntaș liberal implicat în construirea unui mare număr de școli cum ar fi liceele Sf.Sava ,Gh.Lazăr , Mihai Viteazul respectiv Facultatea de Drept din București.
Peste ani, la 1 martie 2002,în semn de recunoștință pentru cel ce și-a pus amprenta în dezvoltarea școlii iencane, la propunerea conducerii de atunci, gimnaziul primește denumirea de Grup Școlar”Constantin Angelescu”urmând ca,trei ani mai târziu,în septembrie 2005,din raționamente administrative și educative să se transforme în liceu teoretic,cu aceeași denumire,formă juridică existentă și la această dată.
Pentru a ne putea vizita accesaţi site-ul nostru :www.liceulangelescu.ro

În lucrarea intitulată „Istoricul Orașului Brăila”, Constantin C. Giurescu menționează faptul că a existat o școală în Brăila încă din timpul dominației turcești (Brăila fiind declarată raia în perioada 1540-1828), Ianca nefiind cuprinsă în teritoriul ocupat, care se oprea la Traian Sat.

Astfel, ca localitate destul de puternică din punct de vedere economic,fiind centru negustoresc, Ianca a avut parte de înființarea unei școli cu mult înainte de data menționată în documente, anul 1839, când se semnalează funcționarea unei școli de băieți și primul învățător, Radu Stoica, școală care funcționează până în anul 1848.

Într-un local construit din zid și învelit cu tablă, în anul 1881 ia ființă școala mixtă nr.1, ce avea să poarte pe rând denumirea de Școala Ianca,Școala Primară Mixtă de tip Urban (1920) și Școala Primară Mixtă nr.1(după 1922).

Tot în anul 1922,în fostul ”Castel”ce reprezenta sediul plășii Ianca, până la acel moment, a luat ființă Gimnaziul din Ianca,care a funcționat până în anul 1930. Fundația turnată pentru clădirea Gimnaziului a fost abandonată și reluată în 1961-1962. Evoluția școlii din localitate urmează apoi un drum sinuos, pe cât de greu pe atât de neașteptat, fiind vorba de evenimente sociale istorice majore din timpul celui de-al II –lea război mondial iar organizatoric se succed mai multe etape pentru aceasta.

După 1900, cursurile se reiau cu greu pentru că bântuia holera, însă se pune problema construirii Școlii nr.2(Sărățeni), primarul de atunci,Gheorghe Mircescu, cerând prefectului aprobarea ca urmare a achitării terenului de către Panait Porumbescu și Radu N. Vlad. Această școală s-a dat în folosință în anul 1922,an ce reprezintă începutul unei noi etape în evoluția învățământului din Ianca.

1935 – se inființează pe lângă șc. nr.2 (Sărățeni) Căminul Cultural ” Spiru Haret”

1939 – 1940 – cutremurul a produs mari pagube, un număr de 20 elevi primeau hrană caldă dar lipsea pâinea, învățătorii erau concentrați.

1944 – școlile s-au deschis la 1 sept.

12 martie 1945– Gimnaziul unic se redeschide și funcționează cu 2 clase, una de băieți și una de fete, în localurile celor două școli existente, iar la școala nr.2 sunt prezenți elevi din Ianca, Dedulești, Plopu , Perișoru,Șuțești,Mircea-Vodă,Gabrielescu,Râmnicelu, Berlești, Băile, Târlele-Filiu și Urleasca.

1949 – școlile s-au transormat în școli elementare de 7 și apoi de 8 ani.

1952 -1955– dispare Școala Elementară de 7 ani nr.1 și se înființează Școala Medie Mixtă de 10 ani, care poartă în timp mai multe denumiri, de la Liceul de Cultură Generală la Liceul de Petrol și Gaze (1977,1978),Grupul Școlar Industrial (2000) iar din 2005 și până în prezent Liceul Teoretic Constantin Angelescu.

Liceul are 14 săli de clasă, 3 laboratoare, o sală de sport, dispune de cămin-internat și cantină cu 200 de locuri, este reabilitat termic în anul 2010,printr-o investiție de la bugetul local de 431 000 lei(fără TVA) și izolat termic în 2011, prin înlocuirea tâmplăriei, cu resurse din bugetul local (64 000 lei- fără TVA).Existau informații privind existența a 6 învățători,70 de bănci,bibliotecă școlară,casă de economii cu 126 membri,muzeu școlar,cor școlar,cor religios.

1955 –  devine școală profesională de mecanici agricoli.

1974 – devine liceu agroindustrial, apoi Grup Școlar Agricol .

1971 – 1987 – destinele acestei instituții sunt conduse de prof.Dr. Ing. Octav Grigoraș, fost tehnician,pilot sportiv, maistru și inginer la diverse unități de mecanică agricolă, pasionat cercetător și inventator, care în 1980, obține brevetul de invenție cu titlul”Dispozitiv pentru extragerea sfeclei de zahăr la recoltare”.

După anul 1989 , începe construcția unui local modern al școlii, cu 16 săli de clasă, 3 laboratoare și o sală de sport, lucrare care, printr-o investiție de peste 2 500 000 lei, cu fonduri guvernamentale, s-a finalizat în anul 2008.

1993 – se primește vizita unui grup de studenți de la Colegiul agricol din Nantes ca urmare a relațiilor de colaborare a grupului școlar cu Asociația de prietenie româno-franceză Loire-Atlantique.

1999 – 2000 – se unește cu Grupul Școlar Nicolae Oncescu.

2004 – apare lucrarea ” Monografia Grupului Școlar ”Nicolae Oncescu”,autori prof. ing Elisabeta Gherase   și prof. Aneta Spasenie , lucrare editată cu sprijinul administrației locale.

2005 – cu fonduri ale bugetului local, printr-o investiție de 40 000 lei  grupul termic al liceului este retehnologizat

2007 – se realizează reabilitarea termică a școlii printr-o investiție de 120 000 lei (fără TVA), din surse ale bugetului local.

2008 – din surse atrase, printr-un management eficient, se realizează izolația termică a clădirii prin înlocuirea tâmplăriei.

2009 – apare lucrarea intitulată ”Istoria locului,memoria școlii” oferită de distinșii profesori Titi și Ecaterina Bănică, cu sprijinul financiar al administrației locale, lucrare de sinteză a învățămîntului iencan.
Învățământul agricol a luat naștere în anul 1952 prin înființarea Școlii de tractoriști de pe lângă SMT Ianca, care a funcționat în clădirea unei case naționalizate, până în anul 1964, când s-a construit un local-tip cu 18 săli de clasă și care în 2000 a devenit Grupul Școlar Nicolae Oncescu și s-a unit cu Școala generală nr.1(Sărățeni) cu 40 clase și 982 elevi, cuprinzând ciclul primar, gimnazial și liceal,școală profesională, școală complementară și de ucenici.

Grădinițe– în oraș funcționează trei unități de învățământ preșcolar: grădinița nr.1 (1900),grădinița nr.2(1972) și grădinița nr.3 (1984).

 

Instituții de învățământ sătești

Sat Plopu – funcționează Școala Generală cu clasele I-VIII, în două localuri, unul construit în 1904 și unul în 1960.
funcționează o grădiniță de copii,cu local propriu construit în 1970.
Sat Perișoru – funcționează Școala Generală cu două localuri dintre care unul construit în 2004 din fonduri atrase.
– funcționează o grădiniță de copii cu local propriu.
Sat Oprișenești – funcționează Școala Generală cu două localuri proprii,unul construit în 1912,altul în 1970, recent reabilitat.
– funcționează grădinița de copii, cu local propriu construit în 1970, reabilitată.
Sat Târlele-Filiu –  funcționează grădinița de copii, cu local propriu.
Sat Berlești – funcționează grădinița de copii, cu local propriu.